
Este destul de tarziu, dar nu pot dormi. Am un chef nebun de a canta. De o saptamana de cand am probleme cu vocea si cu gatul, nu am putut sa scot nici un sunet. Nu mai dureaza mult tratamentul, dar simt ca nu mai rezist. Nu m-am simtit niciodata asa. Sunt ca si un copil care a fost pedepsit si care asteapta neastamparat sa iasa cu prietenii la joaca. Pana si chitara sta linistita in husa. E bolnava.( ii lipseste o coarda, Sol) Am fost un "parinte" rau si nu i-am cumparat "medicamente"(inca). Pot sa zic ca am invatat ceva foarte pretios din aceasta experienta. Am tras o sperietura destul de zdravana pentru a ramane indiferenta la posibilele consecinte. Am grija foarte mare de voce. Nu o fortez, am reteta naturala preparata pentru corzile vocale, anumite exercitii si multe multe ceaiuri, fara carbogazoase si fara lichide reci. Mi-e dor de repetitii. Saptamana aceasta le-am dus un dor exagerat. Ma apuca melancolia cand auzeam piesele pe care trebuia sa le interpretez la concert. Pana si seara trecuta am visat ceva legat de muzica. Daca stau sa analizez lucrurile, niciodata nu am dus atat de tare dorul de teatru. Am plans, am suferit, mai sufar pentru decizia luata, dar nu am ajuns niciodata la acest nivel de agitatie din cauza unui lucru. Nu pot dormi, tot ce aud e muzica...Simt ca as putea acoperi tot pamantul cu vocea daca as putea canta in acest moment. E ceva in mine care sta sa izbucneasca. Vreau sa cant!!!!!!!!! Vreau concert, vreau galagie, vreau multime, vreau adrenalina, agitatie, urlete, emotie, transpiratie, vreau sa depasesc limit, vreau lacrimi de bucurie, tristete, vreau sa fiu MUZICA! Vreau sa fiu muzica pentru a trai vesnic, pentru a ajunge pe buzele tuturor oamenilor, pentru a sensibiliza, trai, simti, pentru a respira fericirea, pentru a trece granitele cerului.
VREAU SA CANTTTTTTTTTTTTTTTTTTTT!!!!!!!!!!!
1 comentarii:
De multe ori simt si eu asa si parca de fiecare data simt acea "durere in gat" si parca nu pot sau nu vreau sa o fac...
Trimiteți un comentariu