Printul Tacerii





Charlie Chaplin (s-a nascut la Londra, in Marea Britanie,16 aprilie 1889 si s-a stins din viata la 25 decembrie 1977, in localitatea Vevey din Elvetia)


I s-a spus Printul Tacerii. De ce? Pentru ca n-a folosit decat prea putin cuvantul spre a emotiona si a convinge. Privirea si gestul i-au fost deajuns. O privire perseverenta si totusi lipsita de insistenta ostentativa; interogarea, nelinistea, dorinta de a intelege si a transmite, o ironie, o incarcatura de haz nebun gata sa explodeze vulcanic. Totodata, o pudoare inocenta plina de farmec. Ochii unei lumi pure, a inteleptilor si a blajinilor...Ochii lui Charlot.

Pe parcursul existentei sale, Charlot a "murit" de trei ori, ramanand, ca in poveste, nemuritor. Prima data la aparitia filmului sonor. Printul Tacerii a scos un strigat sfasietor de revolta, si trist, si-a prelungit mutenia pana cand a inteles pericolul anacronismului. A doua moarte, incompleta, a venit odata cu modernizarea aparaturii de proiectie. O mana cruda, brutala, neinduplecata, a prins faptura gingasa intre degetele ei, mutilandu-i articulatiile, chipul, privirea; dar nu i-a putut mutila sufletul. Cea de-a treia moarte, cea mai dureroasa, cea mai tragica, cea mai prelungita agonie, este perisabilitatea peliculei, deteriorarea unui monument de arta. An de an, copiate si rascopiate, "taiate" de foarfecele nemiloase ale proprietarilor care excludeau cu acerbicie tot ce depasea umorul de situatie din filmele de inceput ale lui Chaplin.
Exista in opera acestul prodigios artist, al carui nume figureaza in fruntea genericelor a 80 de filme, dintre care majoritatea scrise, regizate si interpretate de el, cateva capodopere ale cinematografiei mondiale. Evident, nu toata opera lui Chaplin este egala si poate fi cotata la superlativ. Pana la gasirea de sine insusi, pana la desavarsirea stilului si la conturarea definitiva a universului eroului sau, Chaplin a parcurs un drum destul de lung, nelipsit de sinuozitati.
Charlot, cel de dincolo de infatisarea simbolizata prin melon, bastonas si mustacioara, nu s-a nascut brusc.
Realizarea unui film de nouazeci de minute, dura aproximativ 25 de luni. Fiecare dintre scenele care, in ciuda situatiilor dificile, ne apar uluitoare prin firescul lor, era turnata uneori de sute de ori. La capatul filmarilor, regizorul se trezea in fata unei intregi filmoteci de "duble". Numai procesul selectiei si al montajului dintr-o astfel de masa de pelicula implica o truda titanica.

O lista cu cele mai bune filme:

  • Din seria "Essanay": Campinoul (sau Charlot boxer)
  • Din "Mutual": Emigrantul
  • Din "First National": O viata de caine, Charlot soldat, Pastorala, Piciul si pelerinul;
  • Din "United Artists": Goana dupa aur, Luminile orasului, Timpuri noi, Dictatorul si Luminile rampei.
Daca oamenii ar fi stiut sa graiasca prin gest, asa cum stia Charlot, cuvintele ar fi ramas sarace.








0 comentarii: